Cosmetica a profitat de cunoștințele științifice acumulate în domeniul medical și a folosit galvanoterapia pentru tratarea pielii. Curentul electric este folosit atât pentru efectele sale fiziologice asupra circulației sanguine, cât și pentru “a injecta” substanțele active în piele, acolo unde ele sunt necesare.
Astfel, 5 minute de iontoforeză (un cuvânt derivat din greacă, care înseamnă transportul de substanțe chimice încărcate electric, numite ioni) echivalează cu cel puțin o oră în care masezi crema pe piele. Asta deoarece viteza de introducere în piele a substanțelor active prin iontoforeză este de zeci de ori mai mare decât difuzia simplă în cazul cremelor aplicate pe piele. Introducerea în piele a ionilor activi biologic întinerește pielea prin activarea metabolismului celular și a circulației sanguine locale.
Datorita faptului că stratul cornos limitează administrarea locală pasivă a tratamentelor cosmetice, doar compușii neionizați și lipofili pot pătrunde în piele. Pentru a crește paleta de compuși care pot trece efectiv prin stratul cornos al pielii, iontoforeza furnizează o sursă exterioară de energie ionilor din substanța aplicată, facilitând astfel intrarea lor în profunzimile pielii.
Iontoforeza se bazează pe un principiu general al electricității: sarcinile asemenea se resping, în vreme ce sarcinile de semne opuse se atrag una pe cealaltă. Astfel, făcând apel la iontoforeză, putem administra un compus cu sarcină negativă cu ajutorul unui electrod negativ plasat deasupra locului dorit, electrodul negativ fiind în legătură cu un electrod pozitiv plasat altundeva pe corp. În plus, iontoforeza poate fi folosită pentru a administra și compuși polari, fără sarcină electrică, prin electro-osmoză.
În primul rând, trebuie să înțelegem că iontoforeza va avea loc doar dacă chimicalele vor avea o sarcină electrică (ion cu sarcină pozitivă sau negativă). Când un curent electric de intensitate mică este aplicat unei molecule care se poate disocia într-un ion pozitiv (cation) și un ion negativ (anion), disocierea are loc mai rapid în prezența apei și a sărurilor. Ionii negativi se mișcă spre polul pozitiv, iar cei pozitivi spre cel negativ. Ca rezultat, ionii pot fi purtați până în straturile mai adânci ale pielii și se concentrează acolo. Dacă un curent pozitiv este aplicat pe piele împreună cu gelurile potrivite, atunci polul pozitiv se va comporta exact ca un magnet, va respinge cationii și va atrage anionii. Astfel, dacă cineva dorește să faciliteze penetrarea cationilor, atunci trebuie să aplice o sarcină pozitivă. Dacă se dorește ca un anion să penetreze mai adânc pielea, atunci trebuie aplicată o sarcină negativă.
Cercetătorii cred că iontoforeza poate fi la fel de eficienta ca și injecțiile subcutanate sau cele musculare. Poate că într-o zi diabeticii vor putea purta un simplu instrument asemănător cu un ceas, administrându-și singuri doza de insulină necesară sănătății lor. Alte medicamente puternice pot fi administrate prin curenți electrici simpli. Iontoforeza promite să devină metoda principală pentru a trata oamenii, fără a mai fi nevoie de folosirea injecțiilor și a altor tehnici invazive. Cercetătorii au realizat că trebuie să cunoaștem anumite proprietăți ale ionilor, nu numai din punctul de vedere al ionizării. Trebuie să fim conștienți și de concentrația lor.
Nu tot timpul cea mai puternică metodă este și cea mai bună. Știm, de asemenea, că și proprietățile curentului sunt importante. Se pare că este mai bine să se aplice curent electric în pulsuri, decât curentul galvanic continuu.
Folosită corect, iontoforeza se dovedește a fi o unealtă puternică. În orice caz, necesită condiții speciale. În primul rând, se folosește cu molecule care pot fi ionizate. Nu toate moleculele pot fi ionizate la nivele fiziologice, iar altele nu pot fi ionizate deloc. Există un pericol atunci când curentul galvanic simplu este prea intens, deoarece se poate crea o arsură. Trebuie să ne amintim că, de fapt, unele schimbări chimice complexe se petrec în același loc în care sunt punctele de contact ale electrozilor pentru iontoforeză. Se pot forma substanțe alcaline sau acide care pot dăuna pielii. În mod normal, iontoforeza nu cauzează arsuri.
Iontoforeza modernă este folosită pentru a diminua ridurile, pentru a elimina petele de pigmentare, cicatricile fine, dar și pentru a normaliza pielea. Acest lucru se întâmplă doar atunci când gelurile folosite conțin ingredientele potrivite, pH-ul corect, concentrația adecvată și sunt ionizate folosind un curent și o durată de timp potrivite.
Iontoforeza are aplicații în dermatoterapia externă, precum și în tratarea inflamațiilor locale sau ale țesutului profund al pielii. Una dintre aplicațiile binecunoscute ale iontoforezei este tratamentul hiperhidrozei palmare și plantare, numită și transpirație excesivă a palmelor sau/și a tălpilor de la picioare, o problemă jenantă uneori în societate.
Tratamentul constă în plasarea regiunii afectate în apă. Un curent este circulat prin zona respectivă aproximativ o jumătate de oră la o intensitate imediat sub limita de disconfort.
O altă aplicație a iontoforezei este anestezia locală, la nivelul pielii, în cazul în care pacientul nu suportă înțepătura acului. Acest tip de anestezie locală este necesar pentru intervenția în cazul unei răni deschise, pentru biopsia locală în care se prelevează țesut cutanat sau pentru incizia unui abces. Avantajele anesteziei prin iontoforeză includ lipsa durerii, absența deteriorării țesutului, precum și concentrații locale mici de substanță anestezică folosită.
Dermatologii folosesc iontoforeza pentru a trata negii plantari, lichenul plan, sclerodermita și arsurile infectate.
În ceea ce priveste efectele secundare, acestea includ o ușoară mâncărime, eritem și iritație, toate acestea fiind trecătoare, reversibile și ușor de controlat. Folosind un curent pulsatoriu, este minimizată iritația de la nivelul pielii și, prin inversarea polarităților curentului se evită formarea de vezicule.