Giovanni Appendino, Simon Gibbons , Anna Giana, Alberto Pagani, Gianpaolo Grassi , Michael Stavri , Eileen Smith and M. Mukhlesur Rahman
Se cunoaște de multă vreme că marijuana (Canabis sativa) conține canabinoizi antibacterieni, al căror potențial în abordarea rezistenței la antibiotice nu a fost încă investigat. Toți cei cinci canabinoizi majori (canabidiol, canabicromen, canabigerol, delta-9-tetrahidrocanabinol și canabinol) au dovedit o activitate remarcabilă împotriva unei varietăți de tulpini de staphylococcus aureus rezistente la meticilină (MRSA) cu o relevanță clinică actuală. Activitatea a fost remarcabil de tolerantă la natura radicalului prenil, la poziția sa relativă, comparativ cu radicalul n-pentil (cazul canabinoizilor anormali) și cu carboxilarea radicalului rezorcinil (cazul precanabinoizilor). Invers, metilarea și acetilarea hidroxililor fenolici, esterificarea grupului carboxilic al precanabinoizilor și introducerea unui al doilea radical prenil, toate acestea au fost în detrimentul activității antibacteriene. În concluzie, aceste observații sugerează că radicalul prenil al canabinoizilor servește în principal ca modulator al afinității lipidelor pentru olivetol, un farmacofor antibacterial activ modest, în vreme ce potența lor ridicată sugerează clar un mecanism specific de acțiune, totuși, eluziv.
Nota traducătorului: Așa cum am mai precizat, astfel de studii sunt realizate in vitro. Asupra organismului uman, cannabisul are efect imunosupresor și, de aceea, nu recomandăm utilizarea lui pentru tratarea infecțiilor. Socotim mult mai benefică utilizarea argintului sau cuprului, sub formă coloidală sau ionică, precum și a unor plante cu specific, la recomandarea unui fitoterapeut competent.
