Maya Sanjeev Indurkar și Renu Verma
Rezumat
Context: Mai mulți agenți chimioterapeutici au fost dezvoltați pentru a preveni gingivita și evoluția acesteia în parodontită. În acest studiu, eficacitatea uleiului ozonat a fost evaluată și comparată cu cea a gelului de clorhexidină în cazul gingivitei induse de placa bacteriană.
Scop: Evaluarea efectului uleiului ozonat asupra gingivitei induse de placa bacteriană și compararea eficacității acestuia cu cea a gelului de clorhexidină.
Materiale și metode: Un total de 20 de subiecți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, cu gingivită indusă de placa bacteriană au fost selectați pentru acest studiu de la Departamentul de parodontologie din ambulatoriu, Government Dental College and Hospital, Aurangabad. Aceștia au fost împărțiți aleatoriu în grupul de testare sau în grupul de ulei ozonat (Grupul I) și în grupul de control sau în grupul de gel de clorhexidină (Grupul II), cu 10 subiecți în fiecare grup. Subiecții au fost repartizați aleatoriu să își maseze gingia de trei ori pe zi, timp de 3 săptămâni, cu ulei ozonat (test) și cu gel de clorhexidină (control). S-au înregistrat valorile indicelui de placă și ale indicelui gingival pentru cei 20 de subiecți la momentul inițial și după 3 săptămâni.
Rezultate: Grupurile cu ulei ozonat (grupul I) și gel de clorhexidină (grupul II) au prezentat diferențe semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește indicele de placă și indicele gingival, de la momentul inițial până la 3 săptămâni (P < 0,001 în ambele cazuri). Dar diferența dintre Grupul I și Grupul II, la sfârșitul perioadei de studiu, nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic în ceea ce privește indicele de placă și indicele gingival.
Concluzii: Uleiul ozonat și gelul de clorhexidină, ambele pot fi utilizate ca agent eficient în menținerea și îmbunătățirea sănătății gingivale.
