Introducere

Kombucha este o băutură preparată cu ajutorul ceaiului, zahărului, drojdiilor și bacteriilor (aflate într-o cultură simbiontică). Această cultură simbiontică este cea care va fermenta ceaiul îndulcit. Având originea în China, ea s-a răspândit în Coreea, Japonia, Rusia, și apoi și în restul lumii.

Cel mai adesea, pentru preparare se utilizează zahăr alb și ceai negru. Noi totuși preferăm să utilizăm și să recomandăm un zahăr brun de bună calitate, mai ales atunci când dorim să bem băutura înainte de finalizare, deoarece zahărul alb nu este indicat a fi utilizat nici în mod obișnuit, dar cu atât mai puțin în cazul persoanelor care suferă de anumite boli, precum cancerul sau diabetul.

După prepararea ceaiului, se adaugă zahărul și cultura de pornire. În funcție de dimensiunile acestei culturi (care poate fi un rest dintr-o băutură anterioară, sau chiar o cultură de anumite dimensiuni), timpul de fermentare poate fi cuprins între câteva zile si câteva săptămâni.

După trecerea perioadei de fermentație, băutura Kombucha poate fi extrasă și depozitată, într-un vas curat, nine acoperit, la loc întunecos și răcoros. Cel mai indicat este să se consume doar după finalizarea fermentației (când nu mai este dulce deloc), aceasta fiind și recomandarea noastră în cazul în care se utilizează ca adjuvant pentru tratarea cancerului sau a altor afecțiuni.

 

Kombucha: beneficii pentru sănătate

Studiile privind beneficiile pentru sănătate au fost realizate mai ales pe șoareci de laborator. La o adică, de ce să se studieze efectul asupra sănătății pe oameni, mai ales că nu ies bani din asta?

Există totuși un număr mare de asemenea marturii, dar ele nu sunt luate foarte mult în calcul de către ceea ce numim comunitate științifică, care socoate că ar mai trebui efectuate multe studii științifice care să ateste efectele și siguranța acestei băuturi.

ZIlele trecute am văzut (culmea) în presă un articol privind la descoperirea (În sfârșit !!!) a faptului că chimioterapia în realitate poate duce la răspândirea tumorilor. Cu toate acestea, ea a fost aplicată (și încă mai este), pe bază (nu-i așa?) de studii științifice, în schimb la o băutură care în cel mai rău caz nu ar vindeca boala, dar ar avea alte efecte de sănătate, mai trebuie efectuate te miri ce studii de … siguranță! Mda…

 

Iată mai jos o listă cu beneficiile pentru sănătate, conform mărturiilor utilizatorilor:

-Detoxifiant

-Reducerea colesterolului

-Reducerea arterosclerozei prin regenerarea pereților celulari

-Reduce presiunea sanguină

-Ameliorează simptomele în artrită, reumatism, gută

-Promovează o funcționare mai bună a ficatului

-Normalizează activitatea intestinelor, reface flora intestinală, vindecă hemoroizii

-Reduce obezitatea și reglează pofta de mâncare

-Previne și uneori chiar vindecă infecțiile vezicii urinare, și reduce calcifierea renală

-Stimulează sistemul endocrin

-Protejează împotriva diabetului

-Mărește rezistența organismului la cancer

-Efect antibiotic, antiviral, și chiar antifungic (cu referire la candida, și doar la canități ridicate de Kombucha)

-Imunomodulator

-Stimulează producția de interferon

-Ameliorează simptomele în cazul astmului și a bronșitei

-Îmbunătățește starea de sănătate a pielii, unghiilor, părului

-Reduce dorința de a consuma alcool

-Reduce stresul și fluctuațiile de natură nervoasă, insomnia

-Ajută în ameliorarea durerilor de cap

-Îmbunătățește acuitatea vizuală

-Contracarează problemele corelate cu îmbătrânirea

-Stimulează metabolismul, în general

Substanțe active în Kombucha

1) Polifenoli și aminoacizi

Multe dintre beneficiile pentru sănătate sunt similare cu cele date de consumul regulat (moderat) de ceai, incluzând stimularea sistemului imunitar, îmbunătățirea digestiei și a metabolismului. Aceasta se petrece deoarece polifenolii și aminoacizii din ceaiul verde se regăsesc în Kombucha, chiar și după fermentație.

Ceaiul verde sau negru conține catechine și polifenoli, care aduc multe beneficii sănătății, motiv pentru care extractele de ceai sunt utilizate în diverse suplimente alimentare.

 

2) Acidul glucoronic 

Glucuronic acid may Acesta poate contribui la majoritatea proprietăților detoxifiante ale Kombucha. Acidul glucuronic se leagă de moleculele de toxine pentru a le facilita astfel eliminarea din organism. Acest proces este cunoscut sub numele de glucuronizare, proces implicat în eliminarea medicamentelor, poluanților, steroizilor și acizilor biliari. Hormonii pot fi și ei glucuronizați, pentru a fi transportați mai ușor prin organism.

Acidul glucuronic lucrează împreună cu acidul butiric pentru a întări pereții intestinelor, și pentru a proteja împotriva paraziților.

Totuși, Kombucha nu conține atât de mult acid glucuronic, ceea ce arată că proprietățile detoxifiante ar putea proveni de la acțiunea altor acizi.

3) Acidul Gluconic

Unul dintre principalii produși de fermentație este acidul gluconic. Bacteriile producătoare de acid acetic convertesc glucoza la acid gluconic, trecând prin acid caprilic. Acest proces ajută la prevenirea anumitor infecții fungice.

Acidul gluconic, lucrează împreună cu acidul butiric pentru a întări pereții intestinali în timpul infecțiilor, protejând astfel sistemul digestiv.

4) Acidul Glucaric

Kombucha conține anumite cantități de acid glucaric, care mărește eficiența căilor de detoxifiere din ficat, prin blocarea enzimei beta-glucuronidază, ceea ce favorizează excreția toxinelor și limitarea reabsorbției acestora.

 

5) Acidul Acetic

În Kombucha, bacteriilproducătoare de acid acetic convertesc fructoza în acid acetic. Acesta poate preveni infecțiile fungice. Împreună cu alte componente din Kombucha, acidul acetic poate ajuta și la împiedicarea răspândirii altor microbi. 

În testele efectuate pe șoareci, acidul acetic a ajutat la scăderea nivelului de colesterol. Totodată, șoarecii care au avut în dietă acid acetic au avut o presiune arterială mai scăzută. Aceste efecte pot reduce riscul de accident vascular.

Principala componentă a oțetului este acidul acetic. Atunci când este consumat, acesta poate duce la creșterea sentimentului de sațietate, deci la reducerea cantității de hrană consumată. Ingerarea zilnică a 750mg de acid acetic poate ajuta la reducerea obezității.

6) Acidul Butiric

Este produs în timpul fermentației. Acidul butiric protejează membrana celulară. Îmbunătățește circulația sanguină și previne constipația, pe lângă efectele deja menționate mai sus.

Inhibă celulele tumorale în cazul cancerului de colon, și promovează sănătatea celulelor normale. Acidul butiric este un inhibitor de deacetilare care suprimă căile de semnalizare IFN-gama/STAT1, eliminând astfel sursele de inflamație, fapt ce asigură o protecție împotriva cancerului.

7) Lactic Acid

Acidul lactic este unul dintre principalii metaboliți ai Kombucha (mai ales în cea preparată cu ceai verde). Atunci când lactații sunt disponibili în creier, apare o suplimentare a glucozei și o creștere a metabolismului energetic. În cazul ființelor umane, neuronii utilizează lactații pentru obținerea energiei. Celulele gliale transformă glucoza în lactații necesari funcționării neuronilor. Totodată lactații au un rol important în stadiile timpurii de dezvoltare a creierului. 

8) Malic Acid

Acidul malic este similar acidului glucuronic, ajutând la detoxifiere prin chelarea metalelor toxice și eliminarea toxinelor.

Adeseori, acidul malic este utilizat adeseori ca supliment alimentar pentru menținrea sănătății mitocondriilor. Ajută la păstrarea oboselii musculare, creșterea performanței musculare, și prevenirea durerii, ajutând la eliminerea fibromialgiei.

9) Usnic Acid

Nu toate studiile realizate au confirmat prezența acidului usnic în Kombucha. Acest acid deactivează anumițe virusuri. Totodată este un antibiotic puternic, activ împotriva bacteriilor și fungilor. Totodată, acidul usnic are proprietăți antiinflamatoare.

 

10) Acidul Oxalic

Oxalic acid is a Acidul oxalic este un produs secundar în fermentația Kombucha. El poate fi util în timpul producerii ATP, moleculă cu rol vital în metabolismul energetic. Baza conjugată a acidului oxalic previne producerea enzimei lactat dehidrogenază. Inhibarea acesteia inhibă mecanismul anaerobic de producere a anergiei, ceea ce poate duce la stoparea multiplicării celulelor tumorale.

11) Probiotice

Bacteriile și drojdiile din Kombucha sunt probiotice. Ele pot ajuta la amplificarea imunității organismului, la echilibrarea florei microbiene, îmbunătățirea digestiei, și la stoparea dezvoltării bacteriilor dăunătoare.

12) Etanol

În general, în timpul fermentației normale a Kombucha, cantitatea de alcool din băutură este mică, de maxim 0,5%.

13) Zahăr

Zaharoza este necesară procesului de fermentație, fiind principala sursă de carbon din timpul procesului. Se crede că în timpul procesului de fermentație, drojdiile transformă zaharoza în glucoză și fructoză. Chiar dacă aceasta ar fi adevărat, noi nu am constatat creșterea nivelului de glucoză sau fructoză în băutură, ceea ce ar însemna că glucoza sau fructoza sunt metabolizate imediat mai departe.

Kombucha poate utiliza și alte zaharuri în timpul fermentației, dar calitatea băuturii poate avea de suferit. Desigur, poate fi un punct de vedere subiectiv.

Este bine ca nivelul de zahăr să fie cât mai mic la finalul fermentației, mai ales în cazul utilizării băuturii în scop terapeutic.

14) Grupul de vitamine B

Într-un studiu efectuat în această direcție, s-a constatat că această băutură conține vitaminele B1, B2, B6 și B12.

15) Altele

Procesul de fermentație ar putea produce acid hialuronic și sulfat de condroitină, deși nu există dovezi clare în această direcție.

Efecte secundare și precauții

Pot exista reacții alergice la unele componente ale băuturii, precum și deranjamente stomacale. Ca și cu orice altceva, excesul poate fi dăunător, deși există cazuri în care consumul de cantități ridicate, pe perioade relativ scurte, a fost salutar pentru sănătate. Recomandăm de aceea utilizarea băuturii complet fermentate, în cantități moderate.

Persoanele cu intoleranță histaminică, sau care suferă de sindrom de activare mastocitară, pot reacționa negativ la Kombucha, aceasta fiind o băutură fermentată.

Prepararea băuturii acasă poate duce la contaminarea acesteia, în cazul în care nu se iau toate măsurile de curățenie, sau nu se asigură o pornire adecvată a fermentației. Așadar, se va avea în vedere ca atunci când băutura capătă mirosuri ciudate, să se evite consumarea ei. În egală măsură, se va urmări protejarea fermentației de infestarea cu musculița de oțet, sau cu mucegaiuri. Se va avea grijă să existe o aerisire corespunzătoare, o temperatură optimă, dar și ca vasul de fermentație să fie acoperit bine cu o țesătură filtrantă care să permită respirația culturii.